Oamenii de ştiinţă, de la University Medical Center din Amsterdam au analizat corpul celei mai bătrânei femei din lume, care a murit la vârsta de 115 ani, şi au constatat că aceasta avea o mutaţie genetică care a ajutat-o să atingă această vârstă.
Cercetarea, prezentată în cadrul unei conferinţe de presă în Canada, mai arată că, în ciuda vârstei înaintate, femeia avea creierul cu mult mai tânăr, iar semne ale demenţei nu s-au observant în urma necropsiei. Specialiştii pun şi acest aspect tot pe seama genei.
Identitatea femeiii este confidenţială, iar înainte de a muri a fost de acord să îşi doneze trupul neînsufleţit medicilor, pentru a-i studia codul genetic şi pentru a găsi o explicaţie cu privire la faptul că diferite organe ale ei, printre care şi creierul, erau mai tinere decât vârsta biologică, informează BBC.
Dr. Henne Holstege, coordonatorul studiului, a precizat că deocamdată nu poate explica mecanismul în care mutaţiile genetice descoperite la femei au ajutat-o să se ferească de boli specific bătrâneţii, precum demenţa. "În urma analizelor am constatat că nu exista niciun semn care să ne arate că femeia ar fi suferit de Alzheimer. Se pare că mutaţia genetică pe care o are a ajutat-o să trăiască atât de mult", a declarat coordonatorul studiului.
În cadrul confernţei, cercetătorii au spus despre femeia care a trăit până la 115 ani că s-a născut prematur şi că în primele zile de viaţă medicii nu i-au dat multe şanse de supravieţuire. A murit în urma unei tumori identificate la nivelul stomacului, deşi la vârsta de 100 de ani a fost diagnosticată cu cancer la sân. Atunci când a împlinit 113 ani, femeia a acceptat să facă un test de inteligenţă, iar rezultatele au arătat că avea creierul unei femei în vârstă de 60, cel mult 75 de ani.
Un studiu anterior a arătat că longevitatea este mai degrabă legată de gene şi ereditate decât de moduri de viaţă şi de alimentaţie, Potrivit cercetătorilor, persoanele care au trăit cel mai mult au băut alcool şi au făcut mai puţin sport în comparaţie cu media generală. Circa 24% dintre bărbaţii care au trăit cel mai mult beau alcool în fiecare zi, comparativ cu procentul de 22% înregistrat în media populaţiei masculine, iar 43% dintre ei au făcut cu regularitate exerciţii fizice, comparativ cu procentul de 57% înregistrat în media populaţiei masculine.
"Acest studiu sugerează faptul că persoanele care trăiesc cel puţin 100 de ani trebuie să posede anumite gene de longevitate suplimentară care le servesc drept protecţie contra efectelor nocive ale unui mod de viaţă puţin sănătos", a declarat Nir Barzilai, directorul Institute for Aging Research din cadrul Universităţii Yeshiva din New York, unul dintre principalii autori ai studiului.